O seara, o echipa, un meci, 90 de minute, 10 milioane de euro in joc si 50.000 de suflete care sustin echipa favorita.
Am venit din Constanta sa vad meciul si eram asa de optimist, toata lumea in jur era la fel. Credeam! Visam! Stiam ca "spartanii" pot trece de echipa italiana!
Pana la stadion imbulzeala maxima, locurile de parcare erau mai rare ca salamul inainte de 89', iar toate strazile erau un ca niste afluenti ros-albi pentru stadionul care gazduia partida. Pe la colturile gri bisnitarii vindeau bilete, la suprapret logic.
Pe stadion se vedea clar - din avion - ca suntem in Romania, din pacate.
1) Semintele si ziarele folosite drept paravan intre fund si scaun - combinatia perfecta
2) Lumea statea pe alte locuri decat ale lor
3) S-au vandut bilete mult peste capacitatea scaunelor din stadion
4) Un pahar de apa plata la o,25 l - 3 lei
5) Nu puteai sa intri cu camera digitala pe stadion - de parca as fi aruncat cu ea dupa vreun arbitru, nu sa fac poze la un meci important
In preajma mea nu cred ca era nici un bucurestean. Toti cei prezenti langa mine erau veniti din diverse colturi ale tarii. Si m-am gandit ca peste 50% din oamenii prezenti la stadion cred ca erau din provincie.
Asa a inceput meciul Dinamo-Lazio si asa a continuat si in prima repriza, cu oameni fericiti, zambitori, increzatori, dar ce a urmat in cea secunda nu imi pot imagina. Greselile individuale, "relaxarea" psihica totala a jucatorilor si mutarile neinspirate ale lui Rednic au facut ca la scorul de 3-1 mii de oameni sa paraseasca stadionul. Eu am ramas pentru ca sunt un optimist de felul meu si pentru ca imi doream sa vad macar dorinta de a reveni in joc la fotbalistii nostri. Ma gandeam ca eu sunt abatut si "daramat" emotional dar jucatorii, cum se simt oare? Pana la urma, asa e fotbalul, ca in jungla, cel mai tare supravietuieste si cel mai puternic castiga. Dinamo nu a fost asa.
La 3-1, pe langa fetele triste si supararea care ma inconjura, a rasarit ca din senin un lucru care ne caracterizeaza pe noi, romanii, acel ceva numit haz de necaz. Si sa fiu al dracu daca nu suntem cei mai buni la asta. Au inceput sa iasa perlele din gura anumitor spectatori de am ras ca la teatru, parca uitasem ca Lazio inca conducea cu 3-1 iar finalul era la 10 minute departare.
Fluier de final si adio Liga Campionilor anul acesta, adio meciuri puternice, adio milioane de euro, adio suporteri veniti din cele 4 zari. Adio....pana la anul, cand vom incerca iar, asta in caz ca nu intram direct in grupe, ceea ce va fi foarte greu.
vineri, 31 august 2007
marți, 28 august 2007
Fusta vs Pantaloni!
Se pare ca oricat de mult promovez eu fusta printre fete, parca tot la (sau in) pantaloni le sta mintea. Nu am inteles niciodata de ce sunt preferati pantalonii in dauna fustelor.
Fustele sunt asa de zexy, provocatoare, emana pasiune si feminitate, ofera "puterea" atractei si atrag privirile barbatilor mai repede si pentru o perioada mai indelungata de timp. Va zic din proprie experienta! :)
Pantalonii, in primul rand sunt pentru barbati, si apoi sunt facuti sa ascunda picioarele si sa scoata in evidenta fundul. Atat! Ascunzand lucrurile frumoase devine ca o cortina de teatru trasa in graba peste piesa in desfasurare.
Fusta se da repede jos sau se ridica lejer, pantalonii imi dau batai de cap!
Fusta te face curios, pantalonii iti dau raspunsul! La culoarea sau forma lenjeriei!
Fusta te duce cu gandul la Marilyn Monroe, pantalonii la pustoaicele de la Bambi!
Fusta striga in gura mare "da drumul fanteziilor" iar pantalonii tac malc avand semnul "accesul interzis"!
Daca as reusi sa vad intr-o zi pe strada numai femei in fuste sau rochite cred ca ar fi cea mai frumoasa zi din viata....ochilor mei! :) Sunt optimist si am rabdare, astept! :)
Fustele sunt asa de zexy, provocatoare, emana pasiune si feminitate, ofera "puterea" atractei si atrag privirile barbatilor mai repede si pentru o perioada mai indelungata de timp. Va zic din proprie experienta! :)
Pantalonii, in primul rand sunt pentru barbati, si apoi sunt facuti sa ascunda picioarele si sa scoata in evidenta fundul. Atat! Ascunzand lucrurile frumoase devine ca o cortina de teatru trasa in graba peste piesa in desfasurare.
Fusta se da repede jos sau se ridica lejer, pantalonii imi dau batai de cap!
Fusta te face curios, pantalonii iti dau raspunsul! La culoarea sau forma lenjeriei!
Fusta te duce cu gandul la Marilyn Monroe, pantalonii la pustoaicele de la Bambi!
Fusta striga in gura mare "da drumul fanteziilor" iar pantalonii tac malc avand semnul "accesul interzis"!
Daca as reusi sa vad intr-o zi pe strada numai femei in fuste sau rochite cred ca ar fi cea mai frumoasa zi din viata....ochilor mei! :) Sunt optimist si am rabdare, astept! :)
Melcul vs Rama
Am revenit pe blog si am revenit la creativitate!
Astazi avem un concurs. Nu intre voi, ci intre 2 personaje. Voi nu trebuie sa spuneti decat cine va castiga, cum si mai ales de ce!
O zi insorita, pista fierbinte iti arde picioarele iar cei doi alergatori fac miscari de incalzire pe culoarele lor.
Pe culoarul 1, venit din indepartata Africa, Melcul Supersonic. Are cochilia tunata si mai aerodinamica ca niciodata, un ochi bulbucat pe linia de sosire iar celalalt pe adversar sta relaxat asteptand startul.
Pe culoarul 2, venita din adancurile planetei, Rama Atomica. Cu inele propulsoare de ultima generatie, transplant de piele ptr o aderenta mai buna si fara pic de emotie pe fata, e mai pregatita ca niciodata.
Asa ca, dragi cititori, cine va castiga aceasta cursa extraordinara? Cum o va face? Astept parerile voastre :)
Astazi avem un concurs. Nu intre voi, ci intre 2 personaje. Voi nu trebuie sa spuneti decat cine va castiga, cum si mai ales de ce!
O zi insorita, pista fierbinte iti arde picioarele iar cei doi alergatori fac miscari de incalzire pe culoarele lor.
Pe culoarul 1, venit din indepartata Africa, Melcul Supersonic. Are cochilia tunata si mai aerodinamica ca niciodata, un ochi bulbucat pe linia de sosire iar celalalt pe adversar sta relaxat asteptand startul.
Pe culoarul 2, venita din adancurile planetei, Rama Atomica. Cu inele propulsoare de ultima generatie, transplant de piele ptr o aderenta mai buna si fara pic de emotie pe fata, e mai pregatita ca niciodata.
Asa ca, dragi cititori, cine va castiga aceasta cursa extraordinara? Cum o va face? Astept parerile voastre :)
joi, 23 august 2007
Un film obisnuit...
Am vazut azi filmul "Freedom Writers", o povestea adevarata despre o profesoara care isi sacrifica timpul liber, banii si pana la urma casnicia pentru pasiunea, dorinta, ambitia ei de a schimba mentalitatea profesorilor asupra educatiei elevilor cu probleme dar si pe cea a elevilor asupra vietii si valorilor pe care le au.
Un film care spune ca nu culoarea pielii ne face sa ne uram intre noi, ci doar dorinta de a da vina pe cineva pentru situatia in care suntem.
Si asa cum reactionez de fiecare data cand sunt impresionat de ce vad in filmele americane, ma intreb: Oare asa e si in realitate? Chiar se impusca copiii intre ei pe strada, doar ca s-au nascut de alta culoare? Raspunsul e DA! Si nu doar pentru ca e o poveste adevarata, ci si pentru ca acum vreo 2 ani am avut oportunitatea sa gazduiesc acasa la mine un american, de fapt era portorican, dar cetatean american, si intr-una din zile am avut o discutie despre modul de viata de acolo, despre ghetouri, despre bande de diverse natii, despre petrecerile elevilor de liceu. Si raspunsul a fost acela de mai sus!
DA! Chiar asa se intampla.
...cu mesaje pentru toti! Asa s-ar continua titlul acestui post! Mesaje de la tineri la batrani, de la albi la negri, de la elevi la profesori, de la copii la parinti! Cu totii ar trebui sa vizioneze acest film. Merita! Aveti mai jos trailerul filmului! Sper sa va convinga!
Un film care spune ca nu culoarea pielii ne face sa ne uram intre noi, ci doar dorinta de a da vina pe cineva pentru situatia in care suntem.
Si asa cum reactionez de fiecare data cand sunt impresionat de ce vad in filmele americane, ma intreb: Oare asa e si in realitate? Chiar se impusca copiii intre ei pe strada, doar ca s-au nascut de alta culoare? Raspunsul e DA! Si nu doar pentru ca e o poveste adevarata, ci si pentru ca acum vreo 2 ani am avut oportunitatea sa gazduiesc acasa la mine un american, de fapt era portorican, dar cetatean american, si intr-una din zile am avut o discutie despre modul de viata de acolo, despre ghetouri, despre bande de diverse natii, despre petrecerile elevilor de liceu. Si raspunsul a fost acela de mai sus!
DA! Chiar asa se intampla.
...cu mesaje pentru toti! Asa s-ar continua titlul acestui post! Mesaje de la tineri la batrani, de la albi la negri, de la elevi la profesori, de la copii la parinti! Cu totii ar trebui sa vizioneze acest film. Merita! Aveti mai jos trailerul filmului! Sper sa va convinga!
marți, 21 august 2007
Trenurile noastre toate....
Pai mi-au adus aminte zilele astea ce frumos este sa mergi cu trenul in Romania! Frumos ca frumos, dar ce interesant e!
Doua drumuri, unul dus si unul intors, spre si de la Tecuci!
La dus am mers cu un tren plin pe trei sferturi din capacitate, dar cum norocul imi zambeste de fiecare data, compartimentul meu era plin ochi! 8 persoane pe 2 canapele parca nu prea incapatoare.
2 fete trecute de prima tinere, dar nici batranele, un cuplu in pasa proasta, probabil dupa o cearta, si o familie formata din sot, sotie si un copil la vreo 10 ani plus persoana mea! :)
Fetele foarte tacute, cuplul foarte obosit iar barbatul din familia respectiva statea mai mult plecat prin alte compartimente, in schimb sotia si copilul au facut spectacol in compartiment.
Copilul, o combinatie de Bubico si domnul Goe in varianta moderna, mi-a intarit toate convingerile mele in legatura cu ce inseamna un copil alintat. In primul rand ca baiatul bea Sprite cu...lingurita de inghetata! Stiti acea lingurita minuscula care ti se da cand cumperi inghetata la pahar? Cu acea lingurita, foarte meticulos, amesteca licoarea din pahar, frecand la ea de parca facea ness, iar apoi cu o rabdare iesita din comun "manca" cu lingurita pana tarmina tot din pahar. Pe deasupra in tot acest timp se simtea nevoit sa vorbeasca - tare, mult si mai ales prost! Pe langa bautul cu lingurita cel putin 2 faze mai merita amintite.
Prima. Intr-o gara in care trenul a oprit vreo 5 minute, tatal a coborat sa ia o sticla de bere. La intoarcere mai statea la scara vagonului de vorba cu cineva. Pustiulica in schimb, ingrijorat nevoie mare, striga cat il tineau plamanii " Tatiiiiii, urca mai repede ca pleaca trenul!!!" si apoi catre maica-sa "Mamiiii, de ce nu urca tati??" si apoi iar catre tata "Urca mai repede!!!!" toate astea in timp ce noi, ceilalti, incercam sa adormim sau chiar eram adormiti. Apreciez gesturile lui "parentale" dar s-a dus dracu' somnul meu atunci.
A doua situatie. Imediat cum a ajuns in compartiment dupa experienta de mai sus, tatal copilului le lasa o inghetata vafa de cacao si pleca cu sticla de bere....in alt compartiment. Copilul incepe sa faca scandal ca de ce a cumparat inghetata de cacao, nu stie ca EL nu mananca decat de vanilie? Nu vreau sa mint, dar idea sa il arunc din tren ca pe saracul Bubico, parea foarte palpabila la momentul acela!
La intors am avut iar norocul sa dau peste un compartiment plin. De fapt foarte plin. Si cum de rockeri, cu tot arsenalul care iti trebuie pentru a participa la Stufstock, editia 5, Vama Veche! Cu tigari, bautura, bocanci, chitara si toba.
Dupa cateva discutii au intles ca, paote din greseala, sau paote datorita prea multor grade din atmosfera sau din sticla, au gresit compartimentul, am ramas in sfarsit 8 pe cele 2 canapele ale stimabililor de la SNCFR! In schimb oamenii s-au mutat din compartiment...pe hol! Din lac in put! Si asa am ascultat eu tot repertoriul lor de cantece pana cand au obosit si au facut schimb de locuri cu niste raperi (sau cum s-o scrie)! Si aceastia au fost parca mai guralivi, dar si mai haiosi. Au vorbit, au baut, au povestit, au fumat, au vomitat, au baut din nou si au vorbit tot timpul! Si ei si predecesorii lor cu un accent moldovenesc placut, sarea si piperul cantecelor rockerilor si discutiilor celor din urma.
Daca la dus am mers pe timp de zi si nu am reusit sa dorm, a fost ok, la intors aceastia nu m-au lasat sa dorm pe timp de noapte.
Pai e frumos din partea lor?
Doua drumuri, unul dus si unul intors, spre si de la Tecuci!
La dus am mers cu un tren plin pe trei sferturi din capacitate, dar cum norocul imi zambeste de fiecare data, compartimentul meu era plin ochi! 8 persoane pe 2 canapele parca nu prea incapatoare.
2 fete trecute de prima tinere, dar nici batranele, un cuplu in pasa proasta, probabil dupa o cearta, si o familie formata din sot, sotie si un copil la vreo 10 ani plus persoana mea! :)
Fetele foarte tacute, cuplul foarte obosit iar barbatul din familia respectiva statea mai mult plecat prin alte compartimente, in schimb sotia si copilul au facut spectacol in compartiment.
Copilul, o combinatie de Bubico si domnul Goe in varianta moderna, mi-a intarit toate convingerile mele in legatura cu ce inseamna un copil alintat. In primul rand ca baiatul bea Sprite cu...lingurita de inghetata! Stiti acea lingurita minuscula care ti se da cand cumperi inghetata la pahar? Cu acea lingurita, foarte meticulos, amesteca licoarea din pahar, frecand la ea de parca facea ness, iar apoi cu o rabdare iesita din comun "manca" cu lingurita pana tarmina tot din pahar. Pe deasupra in tot acest timp se simtea nevoit sa vorbeasca - tare, mult si mai ales prost! Pe langa bautul cu lingurita cel putin 2 faze mai merita amintite.
Prima. Intr-o gara in care trenul a oprit vreo 5 minute, tatal a coborat sa ia o sticla de bere. La intoarcere mai statea la scara vagonului de vorba cu cineva. Pustiulica in schimb, ingrijorat nevoie mare, striga cat il tineau plamanii " Tatiiiiii, urca mai repede ca pleaca trenul!!!" si apoi catre maica-sa "Mamiiii, de ce nu urca tati??" si apoi iar catre tata "Urca mai repede!!!!" toate astea in timp ce noi, ceilalti, incercam sa adormim sau chiar eram adormiti. Apreciez gesturile lui "parentale" dar s-a dus dracu' somnul meu atunci.
A doua situatie. Imediat cum a ajuns in compartiment dupa experienta de mai sus, tatal copilului le lasa o inghetata vafa de cacao si pleca cu sticla de bere....in alt compartiment. Copilul incepe sa faca scandal ca de ce a cumparat inghetata de cacao, nu stie ca EL nu mananca decat de vanilie? Nu vreau sa mint, dar idea sa il arunc din tren ca pe saracul Bubico, parea foarte palpabila la momentul acela!
La intors am avut iar norocul sa dau peste un compartiment plin. De fapt foarte plin. Si cum de rockeri, cu tot arsenalul care iti trebuie pentru a participa la Stufstock, editia 5, Vama Veche! Cu tigari, bautura, bocanci, chitara si toba.
Dupa cateva discutii au intles ca, paote din greseala, sau paote datorita prea multor grade din atmosfera sau din sticla, au gresit compartimentul, am ramas in sfarsit 8 pe cele 2 canapele ale stimabililor de la SNCFR! In schimb oamenii s-au mutat din compartiment...pe hol! Din lac in put! Si asa am ascultat eu tot repertoriul lor de cantece pana cand au obosit si au facut schimb de locuri cu niste raperi (sau cum s-o scrie)! Si aceastia au fost parca mai guralivi, dar si mai haiosi. Au vorbit, au baut, au povestit, au fumat, au vomitat, au baut din nou si au vorbit tot timpul! Si ei si predecesorii lor cu un accent moldovenesc placut, sarea si piperul cantecelor rockerilor si discutiilor celor din urma.
Daca la dus am mers pe timp de zi si nu am reusit sa dorm, a fost ok, la intors aceastia nu m-au lasat sa dorm pe timp de noapte.
Pai e frumos din partea lor?
duminică, 19 august 2007
It's fast? Then it's sexy!!!
OK! Sa se inteleaga bine de la inceput, nu e vorba despre actul sexual! :)
Titlul se rezuma doar la imbracaminte. Imbracaminte de dama, normal!
Femeia se imbraca in ideea ca cineva, undeva, candva o va dezbraca. In general de barbati. Iar barbatilor le este antipatic procesul de dezbracare, daca acesta dureaza prea mult!
Am acompaniat de cateva ori diverse fete, prietene sau iubite, la cumparaturi. La shopping nu la piata! :) Si de fiecare data la fiecare piesa de vestimentatie aveau aceeasi intrebare pentru mine: iti place? iar eu raspundeam tinand cont de un singur aspect, daca se da sau nu repede jos!
Se da repede jos? Atunci imi place la nebunie! Nu se da repede jos? Pai atunci cum sa imi placa? Si va voi da cateva exemple pentru a intelege mai bine gandirea masculina, pentru ca exista! :))
Incepem de sus in jos, exact ca mana unui tanar care, cu acceptul domnisoarei, incepe sa ii descopere formele bine conturate!
O bluza mulata, un pulover, o maleta pe gat sau un corset vor fi intotdeauna o piedica pentru baiat in incercarea de a descoperi sanii care sa ii lumineze ochii si sa ii incarce mana! Ca sa nu mai vorbim de o geaca de iarna. In schimb o bluza de trening cu fermoar, o camasa cu capse, un tricou lejer sau o bluzita cu spatele si/sau pieptul gol (top-uri parca se numesc ) sunt o adevarata comoara pentru mainile baiatului!
Un sutien dotat cu 4 gaici de siguranta, pentru protectie maxima, la care trebuie sa isi foloseasca toate cele 2 maini si 10 degete pentru a il desface e ca o galeata de apa rece peste mintea si corpul tanarului nostru incins de evenimente. In schimb un sutien cu sistem de deschidere in fata, la indemana si unui copil de 5 ani, e ca o raza de soare pe chipul oricarui baiat!
Un pantalon mulat, o pereche de blugi sau o pereche de colanti il scot din pepeni si pe cel mai batran dintre chinezi in incercarea de a mangaia piciorul fin al unei domnisoare. O fusta racoroasa si lejera sau o pereche de pantalonasi scurti, taiati pe fund, pot reduce timpul si accentua placerea!
O pereche de ciorapi de dama, traditionali, pot lungi momentul mult asteptat fara sens. Daca tot vreti ciorapi, purtati din aceia trei sferturi, pana pe coapsa (din informatiile mele cica se numesc jartiere) ca aia chiar nu deranjeaza deloc! :)
Bikinii - cu ei este incitant, fara ei e banal! E bine ca macar ii poti da la o parte, nu trebuie sa ii dai neaparat jos. Si totusi, mai bine unii comestibili decat cei traditionali! :) E mai incitant si parca face totul mai "piperat" :))
Sunt convins ca si femeile, in subconstinet, gandesc la fel, ca nu imbracamintea te face "hard to get" ci altceva! Imbracamintea te poate face doar "hard to undress" :) iar baietilor nu place asta!
Titlul se rezuma doar la imbracaminte. Imbracaminte de dama, normal!
Femeia se imbraca in ideea ca cineva, undeva, candva o va dezbraca. In general de barbati. Iar barbatilor le este antipatic procesul de dezbracare, daca acesta dureaza prea mult!
Am acompaniat de cateva ori diverse fete, prietene sau iubite, la cumparaturi. La shopping nu la piata! :) Si de fiecare data la fiecare piesa de vestimentatie aveau aceeasi intrebare pentru mine: iti place? iar eu raspundeam tinand cont de un singur aspect, daca se da sau nu repede jos!
Se da repede jos? Atunci imi place la nebunie! Nu se da repede jos? Pai atunci cum sa imi placa? Si va voi da cateva exemple pentru a intelege mai bine gandirea masculina, pentru ca exista! :))
Incepem de sus in jos, exact ca mana unui tanar care, cu acceptul domnisoarei, incepe sa ii descopere formele bine conturate!
O bluza mulata, un pulover, o maleta pe gat sau un corset vor fi intotdeauna o piedica pentru baiat in incercarea de a descoperi sanii care sa ii lumineze ochii si sa ii incarce mana! Ca sa nu mai vorbim de o geaca de iarna. In schimb o bluza de trening cu fermoar, o camasa cu capse, un tricou lejer sau o bluzita cu spatele si/sau pieptul gol (top-uri parca se numesc ) sunt o adevarata comoara pentru mainile baiatului!
Un sutien dotat cu 4 gaici de siguranta, pentru protectie maxima, la care trebuie sa isi foloseasca toate cele 2 maini si 10 degete pentru a il desface e ca o galeata de apa rece peste mintea si corpul tanarului nostru incins de evenimente. In schimb un sutien cu sistem de deschidere in fata, la indemana si unui copil de 5 ani, e ca o raza de soare pe chipul oricarui baiat!
Un pantalon mulat, o pereche de blugi sau o pereche de colanti il scot din pepeni si pe cel mai batran dintre chinezi in incercarea de a mangaia piciorul fin al unei domnisoare. O fusta racoroasa si lejera sau o pereche de pantalonasi scurti, taiati pe fund, pot reduce timpul si accentua placerea!
O pereche de ciorapi de dama, traditionali, pot lungi momentul mult asteptat fara sens. Daca tot vreti ciorapi, purtati din aceia trei sferturi, pana pe coapsa (din informatiile mele cica se numesc jartiere) ca aia chiar nu deranjeaza deloc! :)
Bikinii - cu ei este incitant, fara ei e banal! E bine ca macar ii poti da la o parte, nu trebuie sa ii dai neaparat jos. Si totusi, mai bine unii comestibili decat cei traditionali! :) E mai incitant si parca face totul mai "piperat" :))
Sunt convins ca si femeile, in subconstinet, gandesc la fel, ca nu imbracamintea te face "hard to get" ci altceva! Imbracamintea te poate face doar "hard to undress" :) iar baietilor nu place asta!
Cu pasiune pentru...mancare!
Azi am avut o intalnire cu un fost coleg de generala care, sosit pentru o scurta vacanta acasa, din indepartata Anglie, se racorea la o baie in mare!
Intre 2 discutii despre fotbal, si tachinarile reciproce - ca fiecare cu echipa lui, nu? - am inceput sa vorbim despre aceeasi pasiune: MANCAREA!!!!! In stadiile ei diferite! Eu cu mancatul, el cu gatitul!
Fostul coleg lucreaza in Anglia, de vreo 4-5 ani, ca bucatar si in toti acesti ani a trecut de la bucatariile mici si dragute din pub-uri pana la cele rafinate din restaurante high class. Ce m-a uimit pe mine in schimb a fost pasiunea cu care fostul coleg vorbea despre a face mancare!
Mi se spune frecvent ca atunci cand eu vorbesc despre mancare toti cei din jur vizualizeaza scena si parca li se face pofta. Cand acest baiat vorbea despre cum e sa gatesti un mic dejun pentru englezi sau cum e sa faci mancare non-stop intr-o duminica aglomerata la restaurant, si cat de mult ii place sa stea la aragaz (ca sa nu spun la cratita :) ), parca parca ma determina sa incep si eu niste cursuri de bucatari. Urgent si intensiv!
Din pacate nu am rabdarea si pasiunea de a sta si a face de mancare si din fericire nici macar nevoia. Fiecare cu ale lui. De aia existam amandoi pe lumea asta, nu? El sa puna pasiune in farfurie iar eu cu pasiune sa o golesc!
Intre 2 discutii despre fotbal, si tachinarile reciproce - ca fiecare cu echipa lui, nu? - am inceput sa vorbim despre aceeasi pasiune: MANCAREA!!!!! In stadiile ei diferite! Eu cu mancatul, el cu gatitul!
Fostul coleg lucreaza in Anglia, de vreo 4-5 ani, ca bucatar si in toti acesti ani a trecut de la bucatariile mici si dragute din pub-uri pana la cele rafinate din restaurante high class. Ce m-a uimit pe mine in schimb a fost pasiunea cu care fostul coleg vorbea despre a face mancare!
Mi se spune frecvent ca atunci cand eu vorbesc despre mancare toti cei din jur vizualizeaza scena si parca li se face pofta. Cand acest baiat vorbea despre cum e sa gatesti un mic dejun pentru englezi sau cum e sa faci mancare non-stop intr-o duminica aglomerata la restaurant, si cat de mult ii place sa stea la aragaz (ca sa nu spun la cratita :) ), parca parca ma determina sa incep si eu niste cursuri de bucatari. Urgent si intensiv!
Din pacate nu am rabdarea si pasiunea de a sta si a face de mancare si din fericire nici macar nevoia. Fiecare cu ale lui. De aia existam amandoi pe lumea asta, nu? El sa puna pasiune in farfurie iar eu cu pasiune sa o golesc!
Smile, it's free!
Am primit mai de mult aceasta poza pe mail si cum, de obicei, "colectionez" toate lucrurile care mi se par funny m-am gandit sa o impartasesc cu voi! Nu de alta dar sa vada si fetele cat de greu este sa fii in pielea unui barbat :)
Just kidding! I love being a man! :)
joi, 16 august 2007
Calatorie in trecut!
Mai tineti minte locurile in care mergeati cand erati copii, la bunici? Eu le stiam foarte bine dar nimic nu se compara cu o vizita prin acele locuri la ani distanta de la ultima vizita.
Ochii gaseau fiecare gard pe care l-am sarit, incaltarile batatoreau drumurile pe care alta data le cutreieram descult, aerul era la fel de sanatos iar mintea imi umbla prin amintiri, prin girla unde faceam baie de dimineata pana seara, pe lanurile de unde furam mazare si prin casa bunicilor dominata de umbra unui cires urias, cel mai batran copac din sat - asa zice legenda :)
Pentru cine nu are astfel de amintiri - vacantele de la tara - e greu de inteles ce am simtit eu, si mai ales de imaginat!
Am vrut sa imi revad prietenii cu care faceam toate boacanele, oamenii care mi-au marcat verile si locurile acelea mai linistite ca niciodata, dominate de praf si muste. Din pacate toti tinerii de prin zona, sau majoritatea lor, populeaza acum diverse orase de prin Italia sau Spania, lasand in casa parinteasca doar parintii, sotiile si copiii. Nici nu vreau sa ma gandesc cine o sa mai trudeasca ogorul cu sudoarea pe frunte si cu pachetelul de rosii, branza si castraveti peste 10 ani!
Asa ca nu mi-am gasit prietenii pe acasa, doar parintii si bunicii lor si cateva sotii - oameni pe care ii respect, dar cu care nu prea aveam ce sa vorbesc, decat cateva banalitati.
Am regasit in schimb o batrana care mi-a influentat mie cel putin una din calitati. O batrana de etnie roma, care statea vizavi de casa bunicii, si in casa ei am deprins eu calitatea de gurmand. Ce mancaruri facea aceasta femeie, vai maselele mele! Mancam si restul de mamaliga de pe ceaun, imi lingeam degetele si mai ceream ceva! E batrana acum, 90% din timp sta in pat si are un tremurat continuu al mainilor. In schimb zambetul de pe fata ei mi-a umplut sufletul de emotie, de bucurie. Dupa foarte multi ani a fost o revedere interesanta.
Am revazut si cimitirul cu toate frunzele arborelui genealogic din partea tatalui, cazute de-alungul anilor, pe multi nu i-am prins dar tatal meu a avut grija sa imi refaca fiecare legatura de sange pe care o am cu acele persoane. O discutie, prima de agest gen pe care am avut-o cu tatal meu, matura si plina de intelesuri pentru mine. Se pare ca nu mai sunt copil si multe lucruri trebuie sa se schimbe in gandirea mea iar actiunile viitoare incep sa devina din ce mai apasatoare si mai importante - mult mai mature.
O zi petrecuta alatruri de tatal meu, in locurile in care el a crescut iar eu mi-am petrecut cateva veri bune, o zi de legatura! Un nod refacut intre mine si tatal meu, un nod la o sfoara care nu de mult era intinsa la maxim, gata sa plesneasca.
O zi cu momente de introspectie, cu ganduri frumoase si cu adieri de maturitate.
Ochii gaseau fiecare gard pe care l-am sarit, incaltarile batatoreau drumurile pe care alta data le cutreieram descult, aerul era la fel de sanatos iar mintea imi umbla prin amintiri, prin girla unde faceam baie de dimineata pana seara, pe lanurile de unde furam mazare si prin casa bunicilor dominata de umbra unui cires urias, cel mai batran copac din sat - asa zice legenda :)
Pentru cine nu are astfel de amintiri - vacantele de la tara - e greu de inteles ce am simtit eu, si mai ales de imaginat!
Am vrut sa imi revad prietenii cu care faceam toate boacanele, oamenii care mi-au marcat verile si locurile acelea mai linistite ca niciodata, dominate de praf si muste. Din pacate toti tinerii de prin zona, sau majoritatea lor, populeaza acum diverse orase de prin Italia sau Spania, lasand in casa parinteasca doar parintii, sotiile si copiii. Nici nu vreau sa ma gandesc cine o sa mai trudeasca ogorul cu sudoarea pe frunte si cu pachetelul de rosii, branza si castraveti peste 10 ani!
Asa ca nu mi-am gasit prietenii pe acasa, doar parintii si bunicii lor si cateva sotii - oameni pe care ii respect, dar cu care nu prea aveam ce sa vorbesc, decat cateva banalitati.
Am regasit in schimb o batrana care mi-a influentat mie cel putin una din calitati. O batrana de etnie roma, care statea vizavi de casa bunicii, si in casa ei am deprins eu calitatea de gurmand. Ce mancaruri facea aceasta femeie, vai maselele mele! Mancam si restul de mamaliga de pe ceaun, imi lingeam degetele si mai ceream ceva! E batrana acum, 90% din timp sta in pat si are un tremurat continuu al mainilor. In schimb zambetul de pe fata ei mi-a umplut sufletul de emotie, de bucurie. Dupa foarte multi ani a fost o revedere interesanta.
Am revazut si cimitirul cu toate frunzele arborelui genealogic din partea tatalui, cazute de-alungul anilor, pe multi nu i-am prins dar tatal meu a avut grija sa imi refaca fiecare legatura de sange pe care o am cu acele persoane. O discutie, prima de agest gen pe care am avut-o cu tatal meu, matura si plina de intelesuri pentru mine. Se pare ca nu mai sunt copil si multe lucruri trebuie sa se schimbe in gandirea mea iar actiunile viitoare incep sa devina din ce mai apasatoare si mai importante - mult mai mature.
O zi petrecuta alatruri de tatal meu, in locurile in care el a crescut iar eu mi-am petrecut cateva veri bune, o zi de legatura! Un nod refacut intre mine si tatal meu, un nod la o sfoara care nu de mult era intinsa la maxim, gata sa plesneasca.
O zi cu momente de introspectie, cu ganduri frumoase si cu adieri de maturitate.
duminică, 12 august 2007
Exteriorul - ma cucereste!
Inainte de toate sa stabilim ce inteleg eu prin interior si exterior.
Exterior - ce se vede cu ochiul liber.
Interior - calitatile persoanei sau obiectului, care nu se vad, se descopera!
Cand merg pe strada primul lucru pe care il vad la o femeie este exteriorul! Formele placute, ochii patrunzatori si parul lung. Asta ma atrage.
Cand imi aleg un nou telefon primul criteriu este aspectul telefonului, sa placa ochiului meu. Abia apoi intreb de caracteristicile telefonului.
Cand mi-am cumparat frigiderul la fel. Arata foarte bine si in afara si in interior. Interiorul frigiderului (la propriu) face parte tot din exteriorul lui! :)
Cand mi-am luat televizor, am fost cucerit de model, de culori si de marime.
Cand imi cumpar pantofi, stiti, acelasi lucru. Ma uit dupa un model care sa se potriveasca personalitatii mele.
Acum vreau sa imi iau ceas de mana, si tot dupa model ma voi lua. Un ceas care sa imi placa, in primul rand.
Daca doua lucruri au acelasi pret si aceleasi calitati, tot timpul il vom alege pe cel care ne seduce ochii. Exteriorul conteaza!
Exteriorul este ca o dama de companie. Toti o plac, dar doar cei care vor si care isi permit o pot avea.
Exterior - ce se vede cu ochiul liber.
Interior - calitatile persoanei sau obiectului, care nu se vad, se descopera!
Cand merg pe strada primul lucru pe care il vad la o femeie este exteriorul! Formele placute, ochii patrunzatori si parul lung. Asta ma atrage.
Cand imi aleg un nou telefon primul criteriu este aspectul telefonului, sa placa ochiului meu. Abia apoi intreb de caracteristicile telefonului.
Cand mi-am cumparat frigiderul la fel. Arata foarte bine si in afara si in interior. Interiorul frigiderului (la propriu) face parte tot din exteriorul lui! :)
Cand mi-am luat televizor, am fost cucerit de model, de culori si de marime.
Cand imi cumpar pantofi, stiti, acelasi lucru. Ma uit dupa un model care sa se potriveasca personalitatii mele.
Acum vreau sa imi iau ceas de mana, si tot dupa model ma voi lua. Un ceas care sa imi placa, in primul rand.
Daca doua lucruri au acelasi pret si aceleasi calitati, tot timpul il vom alege pe cel care ne seduce ochii. Exteriorul conteaza!
Exteriorul este ca o dama de companie. Toti o plac, dar doar cei care vor si care isi permit o pot avea.
sâmbătă, 11 august 2007
O luna si 1148 vizitatori!
Astazi counterul de pe blogul meu implineste o luna! :) si a numarat pana in momentul de fata 1148 vizitatori si continua.
1148 - un numar mic in comparatie cu alte bloguri dar un numar neasteptat de mare pentru mine!
Cand am inceput acest blog nu m-am gandit o secunda ca as vrea sa devina unul dintre cele mai citite si cautate bloguri, ci unul care sa imi foloseasca mie, in primul rand, asternand aici ideile si parerile mele despre tot ce ma inconjoara si pentru prietenii si cunoscutii mei, in al doilea rand, pentru a fi tinuti la curent cu ce mai fac, pe unde mai sunt si cum ma simt! Am prieteni care au ajuns prin Africa, Australia, America de Nord sau imprastiati prin toata Europa, si e un sentiment placut sa stiu ce mai fac ei, impartasindu-si experientele si la randul lor sa fie la curent cu activitatile mele!
Asa ca o luna de numarat si 1148 de vizitatori - doar pentru mine! Ma simt implinit stiind ca parerile mele sunt impartasite si de alti, ma simt bine cand un post de-al meu starneste discutii. Inseamna ca va pasa!
Multam mult si sa privim inaine spre o alta luna plina de inspiratie (sper) si mai ales de CONCEDIU (pentru mine cel putin)!
Un weekend racoros!
1148 - un numar mic in comparatie cu alte bloguri dar un numar neasteptat de mare pentru mine!
Cand am inceput acest blog nu m-am gandit o secunda ca as vrea sa devina unul dintre cele mai citite si cautate bloguri, ci unul care sa imi foloseasca mie, in primul rand, asternand aici ideile si parerile mele despre tot ce ma inconjoara si pentru prietenii si cunoscutii mei, in al doilea rand, pentru a fi tinuti la curent cu ce mai fac, pe unde mai sunt si cum ma simt! Am prieteni care au ajuns prin Africa, Australia, America de Nord sau imprastiati prin toata Europa, si e un sentiment placut sa stiu ce mai fac ei, impartasindu-si experientele si la randul lor sa fie la curent cu activitatile mele!
Asa ca o luna de numarat si 1148 de vizitatori - doar pentru mine! Ma simt implinit stiind ca parerile mele sunt impartasite si de alti, ma simt bine cand un post de-al meu starneste discutii. Inseamna ca va pasa!
Multam mult si sa privim inaine spre o alta luna plina de inspiratie (sper) si mai ales de CONCEDIU (pentru mine cel putin)!
Un weekend racoros!
vineri, 10 august 2007
VIP-urile masculine in centimetri!
Cotidianul, care se vrea tabloid, Libertatea a publicat ieri un reportaj "Marimea chiar conteaza" despre cei mai dotati barbati ai Romaniei alesi dintre vedetele zilelelor noastre.
Top 5 - cei mai "mari" masculi celebri nascuti in Romania!
1) Florin Prunea - 30 de cm
2) Fizz - 24 de cm (dupa operatia de 2000 de euroi)
3) Stefan Banica Jr. - 23 de cm (daca el e junior, ma gandesc seniorul...)
4) Florin Piersic Jr. - 22 de cm (alt junior, alt gand spre senior...)
5) Tudor Chirila - 20 de cm
M-a amuzat enorm acest articol si datorita faptului ca articolul se bazeaza pe ce au spus fostele prietene, sotii, amante sau coechipieri de vestiar. Adica pe pareri ce sunt clar subiective si mai ales cu tenta de lauda, o noua metoda de PR :) ingenioasa ce-i drept.
Este ca si cum domnisoarele au avut un metru ascuns undeva in cavitatea bucala si pot spune cu acuratete, sau ma rog, pot arata cu mainile sau desena eventual, ca nu e frumos sa vorbesti cu gura plina, dimensiunea obiectului.
Daca ziaristii de la Libertatea tot vroiau sa faca un astfel de top, ala Godzilla, trebuia sa faca un juriu format din:
un croitor - pentru acuratetea masuratorilor
o domnisoara placuta ochiului (sau un domnisor) - pentru trezirea "la viata"
un inginer in constructii - pentru a depista o eventuala fisura in "cladirile" domnilor
o dealer-itza - pentru a observa eventuale incercari de trisare, centimetri ascunsi in maneca
o doctorita - pentru primul si ultimul ajutor medical in caz de eventuale scurgeri de silicon din "pompa"
un pompier - pentru a stinge eventualele spirite aprinse de ciocnirile ego-urilor vedetelor
si logic un presedine de juriu, eu as fi propus-o pe Laura Andresan, ca fiind persoana care sigur i-a vazut pe toti dezbracati si stie cel mai bine cum si la ce sa se uite.
In urma unui astfel de concurs cu un juriu pe masura sigur nu ar mai fi fost contestatii, cum s-a intamplat in cazul celor de la ziarul sus numit. Contestatarul, Aurel Moldoveanu, a venit val-vartej la redactie sa se planga ca topul e nedrept ca si el are loc in primii 5, ca si el are 3 picioare, si cand e pe scena il confunda lumea cu un trepied uman, ca in facultate i se zicea "pompierul" si mai ales ca toate prietenele lui plang in hohote de placere cand sunt cu el in pat. Can you be more pathetic then that? Cum ar zice un american: "he's really a dick!"
Continuand cu plangerile, de data aceasta din partea doamnelor care au inrosit telefoanele, au umplut inboxurile mailurilor si au expediat zeci de sms-uri avand cu toate aceeasi intrebare pe buze: "dar Mircea Radu, de ce lispeste din top?" Pai daca ati tacut si nu v-ati exprimat experientele amoroase cu domnul breton-in-ochi, precum metrul in centimetri lungime si latime, cum sa il gasiti in top?
Si contempland la acest subiect nu ma pot intreba daca s-ar face un astfel de top pentru vedetele de sex feminin, ce ar masura?
Top 5 - cei mai "mari" masculi celebri nascuti in Romania!
1) Florin Prunea - 30 de cm
2) Fizz - 24 de cm (dupa operatia de 2000 de euroi)
3) Stefan Banica Jr. - 23 de cm (daca el e junior, ma gandesc seniorul...)
4) Florin Piersic Jr. - 22 de cm (alt junior, alt gand spre senior...)
5) Tudor Chirila - 20 de cm
M-a amuzat enorm acest articol si datorita faptului ca articolul se bazeaza pe ce au spus fostele prietene, sotii, amante sau coechipieri de vestiar. Adica pe pareri ce sunt clar subiective si mai ales cu tenta de lauda, o noua metoda de PR :) ingenioasa ce-i drept.
Este ca si cum domnisoarele au avut un metru ascuns undeva in cavitatea bucala si pot spune cu acuratete, sau ma rog, pot arata cu mainile sau desena eventual, ca nu e frumos sa vorbesti cu gura plina, dimensiunea obiectului.
Daca ziaristii de la Libertatea tot vroiau sa faca un astfel de top, ala Godzilla, trebuia sa faca un juriu format din:
un croitor - pentru acuratetea masuratorilor
o domnisoara placuta ochiului (sau un domnisor) - pentru trezirea "la viata"
un inginer in constructii - pentru a depista o eventuala fisura in "cladirile" domnilor
o dealer-itza - pentru a observa eventuale incercari de trisare, centimetri ascunsi in maneca
o doctorita - pentru primul si ultimul ajutor medical in caz de eventuale scurgeri de silicon din "pompa"
un pompier - pentru a stinge eventualele spirite aprinse de ciocnirile ego-urilor vedetelor
si logic un presedine de juriu, eu as fi propus-o pe Laura Andresan, ca fiind persoana care sigur i-a vazut pe toti dezbracati si stie cel mai bine cum si la ce sa se uite.
In urma unui astfel de concurs cu un juriu pe masura sigur nu ar mai fi fost contestatii, cum s-a intamplat in cazul celor de la ziarul sus numit. Contestatarul, Aurel Moldoveanu, a venit val-vartej la redactie sa se planga ca topul e nedrept ca si el are loc in primii 5, ca si el are 3 picioare, si cand e pe scena il confunda lumea cu un trepied uman, ca in facultate i se zicea "pompierul" si mai ales ca toate prietenele lui plang in hohote de placere cand sunt cu el in pat. Can you be more pathetic then that? Cum ar zice un american: "he's really a dick!"
Continuand cu plangerile, de data aceasta din partea doamnelor care au inrosit telefoanele, au umplut inboxurile mailurilor si au expediat zeci de sms-uri avand cu toate aceeasi intrebare pe buze: "dar Mircea Radu, de ce lispeste din top?" Pai daca ati tacut si nu v-ati exprimat experientele amoroase cu domnul breton-in-ochi, precum metrul in centimetri lungime si latime, cum sa il gasiti in top?
Si contempland la acest subiect nu ma pot intreba daca s-ar face un astfel de top pentru vedetele de sex feminin, ce ar masura?
miercuri, 8 august 2007
La fix plecam!
Ati auzit vreodata expresia aceasta? Sunt convins ca da!
Ne place sa cocolosim lucrurile in general, sa rotunjim sumele, sa ne incercam norocul de 3 ori, sa plecam la fix sau sa o lasam pe maine.
Preferata mea este: plecam la fix sau plecam la si jumate, la si un sfert, etc!
De ce oare chiar daca ne plictisim de moarte la o petrecere in momentul cand vine vorba sa plecam amanam aceasta plecare pana la un punct fix, batut pe ceas? Exista cumva o lege nescrisa care ne impiedica sa plecam cand vrem? NU! Dar asa sunt oamenii, spera ca petrecere se va insufleti, ca le va veni cheful, ca va veni o gagica si te va ruga sa mergi cu ea in spate pentru o partida de sex nebun...orice!!!
Suntem oameni, cugetam, simtim durere, simtim placere, plangem, radem si totusi ne traim viata in puncte fixe ca niste robotei! O geometrie artificiala care ne conduce viata!
Plecam dimineata la aceeasi ora aproape toata viata ca sa ajungem la fix la serviciu, asistam fix 100 de minute la palavrele profesorilor din facultate, ne "hranim" ochii si sufletul cu stirile de la exact ora 19, filmul de la exact 20.30 sau meciul de la exact 21.45. Luam pastile la un interval fix de ore, nu mancam dupa ora 8 seara si ne bucuram enorm cand avem 10 pe linie in carnetel.
Suntem niste roboti acoperiti cu tesut muscular, si facem totul dupa instructiunile primite de la softul instalat. E adevarat ca beneficieaza de variante beta, teta, alfa si omega cu trecerea timpului, dar asta nu schimba miezul problemei. Un miez care suna mai metalic ca niciodata, mai neinsufletit si mai rece.
Ma intreb, daca tot ni se calculeaza orele de odihna necesare, orele de munca potrivite, activitatile sanatoase pentru organism, si cate si mai cate, de ce nu ni se calculeaza si data exacta cand trebuie sa mergem la casat? Dar obligatoriu sa fie la fix!
Jongland cu timpul, ocolind reperele fixe si schimband macazul din cand in cand cred ca am putea sa ne facem viata mai interesanta, mai vie, mai densa, libera si parca mai umana!
Inchei ca e si 56 si nu vreau sa ma prinda ora fixa!
Ne place sa cocolosim lucrurile in general, sa rotunjim sumele, sa ne incercam norocul de 3 ori, sa plecam la fix sau sa o lasam pe maine.
Preferata mea este: plecam la fix sau plecam la si jumate, la si un sfert, etc!
De ce oare chiar daca ne plictisim de moarte la o petrecere in momentul cand vine vorba sa plecam amanam aceasta plecare pana la un punct fix, batut pe ceas? Exista cumva o lege nescrisa care ne impiedica sa plecam cand vrem? NU! Dar asa sunt oamenii, spera ca petrecere se va insufleti, ca le va veni cheful, ca va veni o gagica si te va ruga sa mergi cu ea in spate pentru o partida de sex nebun...orice!!!
Suntem oameni, cugetam, simtim durere, simtim placere, plangem, radem si totusi ne traim viata in puncte fixe ca niste robotei! O geometrie artificiala care ne conduce viata!
Plecam dimineata la aceeasi ora aproape toata viata ca sa ajungem la fix la serviciu, asistam fix 100 de minute la palavrele profesorilor din facultate, ne "hranim" ochii si sufletul cu stirile de la exact ora 19, filmul de la exact 20.30 sau meciul de la exact 21.45. Luam pastile la un interval fix de ore, nu mancam dupa ora 8 seara si ne bucuram enorm cand avem 10 pe linie in carnetel.
Suntem niste roboti acoperiti cu tesut muscular, si facem totul dupa instructiunile primite de la softul instalat. E adevarat ca beneficieaza de variante beta, teta, alfa si omega cu trecerea timpului, dar asta nu schimba miezul problemei. Un miez care suna mai metalic ca niciodata, mai neinsufletit si mai rece.
Ma intreb, daca tot ni se calculeaza orele de odihna necesare, orele de munca potrivite, activitatile sanatoase pentru organism, si cate si mai cate, de ce nu ni se calculeaza si data exacta cand trebuie sa mergem la casat? Dar obligatoriu sa fie la fix!
Jongland cu timpul, ocolind reperele fixe si schimband macazul din cand in cand cred ca am putea sa ne facem viata mai interesanta, mai vie, mai densa, libera si parca mai umana!
Inchei ca e si 56 si nu vreau sa ma prinda ora fixa!
marți, 7 august 2007
Creativity time!
Se spune ca oricine poate sa fie creativ. Oriunde si oricand. Asa ca de azi voi incepe o noua rubrica. De creativitate. Imi doresc ca acest blog sa devina un pic interactiv si va astept sa va spuneti opinia, sa fiti creativi, sa va reamintiti de copilarie. Totul impreuna!
Tema de azi este:
Daca "alba ca zapada" ar fi fost afro-americana, cum s-ar fi numit povestea? :)
Tema de azi este:
Daca "alba ca zapada" ar fi fost afro-americana, cum s-ar fi numit povestea? :)
Amazoanele!!!
Primeam mai de mult un comentariu in care eram intrebat cand o sa vorbesc si despre femeile "vanatoare" - azi e ziua cea mare! :) Doar ca nu le numesc vanatoare ci amazoane!
In mitologie, amzoanele erau acele femei razboinice de temut care se imperecheau cu barbatii o data pe an, intr-o sarbatoare, si daca se nasteau fete erau pastrate daca se nasteau baieti erau trimisi la tatii lor sa fie crescuti. Erau foarte puternice, antrenate pentru orice fel de lupta si foarte ambitioase. O caracteristica fizica speciala a lor era lipsa sanului drept pentru a nu le incomoda in timpul luptei.
Facand paralela cu societatea de azi, femeile inca si-au pastrat "armele" lor doar ca nu mai sunt sulite, arcuri, palose si scuturi ci priviri, zambete, atingeri si vorbe dulci.
Amazoana de azi e acea femeie care alege barbatul - fara ca acesta sa isi dea seama, lasand impresia ca el e cel care a cucerit.
Daca arta seductiei ar fi ca vizionarea unui film, aceste amazoane sunt trailerul care iti starneste curiozitatea.
Ati vazut "Hitch"? Super faza cand el o scoate pe tipa dintr-un musuroi de barbati cu o idee sciliptoare? Asa actioneaza si amazoanele asupra barbatilor. Ele fac un simplu gest, dupa care barbatul actioneaza de unul singur, "cucerind-o" dar nestiind ca de fapt a fost cucerit!
Un exemplu:
Intr-un grup de persoane, de ambele sexe, unul din tipi iese in evidenta, majoritatea fetelor roiesc in jurul lui, iar el stie ca paleta de oportunitati este vasta dar in acelasi timp lipseste provocarea. O amazoana este acea femeie care ii atrage atentia de la departare, printr-un zambet dulce, printr-o gluma buna, o privire fixa dar scurta si gesturi specifice seductiei. ATAT! Barbatul a receptionat mesajele si in acelasi timp le ia ca o atractie din partea ei. Si atunci actioneaza. Se desparte de musuroiul de domnisoare din jurul lui si se indreapta spre amazoana noastra.
Amazoana nu intra in joc pentru ca ii place de barbat, sigur are el ceva ce o atrage, dar intra in joc pentru a il descoperi, a afla de ce este asa special, care sunt calitatile si defectele, cu alte cuvinte il analizeaza, in caz ca se potriveste cerintelor continua arta seductie, daca nu, il abandoneaza si merge mai departe.
Atat de simpli pot fi barbatii, iar femeile, in special amazoanele, atat de iscusite in acest joc.
Atentie! A nu se confunda amazoanele cu acele femei care isi etaleaza fizicul cu formele sale voluptoase, cu decolteruri generoase si coafuri din revistele straine si logic atrag toti barbatii din incapere, ca un chiorchine. NU! Amazoanele sunt acele femei care isi etaleaza doar feminitatea si chiar daca nu sunt femeile ideale - fizic vorbind - au intotdeauna ceva anume, ce doar ele, amazoanele, il vor avea cat o fi lumea si pamantul de acum inainte. Iar acel ceva atrage TOTI barbatii, oriunde, oricand si mai ales nestiind ca sunt cuceriti.
Eu am intalnit una si recunosc ca m-a fermecat. A fost de mult. Dar cu siguranta ca nu va fi uitata. Niciodata. O amazoana nu se uita, o amazoana da viata amintirilor, fanteziilor. Oricand!
In mitologie, amzoanele erau acele femei razboinice de temut care se imperecheau cu barbatii o data pe an, intr-o sarbatoare, si daca se nasteau fete erau pastrate daca se nasteau baieti erau trimisi la tatii lor sa fie crescuti. Erau foarte puternice, antrenate pentru orice fel de lupta si foarte ambitioase. O caracteristica fizica speciala a lor era lipsa sanului drept pentru a nu le incomoda in timpul luptei.
Facand paralela cu societatea de azi, femeile inca si-au pastrat "armele" lor doar ca nu mai sunt sulite, arcuri, palose si scuturi ci priviri, zambete, atingeri si vorbe dulci.
Amazoana de azi e acea femeie care alege barbatul - fara ca acesta sa isi dea seama, lasand impresia ca el e cel care a cucerit.
Daca arta seductiei ar fi ca vizionarea unui film, aceste amazoane sunt trailerul care iti starneste curiozitatea.
Ati vazut "Hitch"? Super faza cand el o scoate pe tipa dintr-un musuroi de barbati cu o idee sciliptoare? Asa actioneaza si amazoanele asupra barbatilor. Ele fac un simplu gest, dupa care barbatul actioneaza de unul singur, "cucerind-o" dar nestiind ca de fapt a fost cucerit!
Un exemplu:
Intr-un grup de persoane, de ambele sexe, unul din tipi iese in evidenta, majoritatea fetelor roiesc in jurul lui, iar el stie ca paleta de oportunitati este vasta dar in acelasi timp lipseste provocarea. O amazoana este acea femeie care ii atrage atentia de la departare, printr-un zambet dulce, printr-o gluma buna, o privire fixa dar scurta si gesturi specifice seductiei. ATAT! Barbatul a receptionat mesajele si in acelasi timp le ia ca o atractie din partea ei. Si atunci actioneaza. Se desparte de musuroiul de domnisoare din jurul lui si se indreapta spre amazoana noastra.
Amazoana nu intra in joc pentru ca ii place de barbat, sigur are el ceva ce o atrage, dar intra in joc pentru a il descoperi, a afla de ce este asa special, care sunt calitatile si defectele, cu alte cuvinte il analizeaza, in caz ca se potriveste cerintelor continua arta seductie, daca nu, il abandoneaza si merge mai departe.
Atat de simpli pot fi barbatii, iar femeile, in special amazoanele, atat de iscusite in acest joc.
Atentie! A nu se confunda amazoanele cu acele femei care isi etaleaza fizicul cu formele sale voluptoase, cu decolteruri generoase si coafuri din revistele straine si logic atrag toti barbatii din incapere, ca un chiorchine. NU! Amazoanele sunt acele femei care isi etaleaza doar feminitatea si chiar daca nu sunt femeile ideale - fizic vorbind - au intotdeauna ceva anume, ce doar ele, amazoanele, il vor avea cat o fi lumea si pamantul de acum inainte. Iar acel ceva atrage TOTI barbatii, oriunde, oricand si mai ales nestiind ca sunt cuceriti.
Eu am intalnit una si recunosc ca m-a fermecat. A fost de mult. Dar cu siguranta ca nu va fi uitata. Niciodata. O amazoana nu se uita, o amazoana da viata amintirilor, fanteziilor. Oricand!
luni, 6 august 2007
E vara, e cald - e STEJAR!!!
Vara asta a fost parca mai cald ca niciodata! Si cand vrei sa te racoresti la birou mai bei un ice tea, un suc, o apa plata sau iti mai plimbi un cub de gheata pe gat... :) sorry, cred ca de la caldura imi imaginez lucruri :))
In fine ajung acasa si fie ca stau in fata blocului sau ca merg la o terasa, ca ma uit la un meci sau ca sarbatoresc ziua cuiva, vreau sa savurez o bere rece, care sa imi potoleasca setea. Pana acum am fost un consumator de bere fidel. Aproape doar Beck's si Timisoareana, recunosc ca mi-au mai scapt si Tuborg - cand doar asta aveau sau imi permiteam, Ursus - la fel, si alte cateva! Dar de obicei doar Beck's sau Timisoreana! Pana vara asta...
Vara asta am descoperit - STEJAR! De esenta tare! Zic ei, si chiar asa e :) 7% alcool, si pe deasupra si la un pret foarte accesibil (ca sa nu spun ca e ieftina) dar ce conteaza mai mult este calitatea, iar Stejar are si aceasta caracteristica!
Berea Stejar (inca) nu e asa populara, dar tot am convins-o pe vanzatoarea de la non-stop-ul din cartier sa puna Stejar la rece ca se va vinde :)
Asa ca daca vreti o bere rece, tare, ieftina, buna si de calitate romaneasca garantata va recomand un Stejar. O sa vreti voi mai multe dupa :)
In fine ajung acasa si fie ca stau in fata blocului sau ca merg la o terasa, ca ma uit la un meci sau ca sarbatoresc ziua cuiva, vreau sa savurez o bere rece, care sa imi potoleasca setea. Pana acum am fost un consumator de bere fidel. Aproape doar Beck's si Timisoareana, recunosc ca mi-au mai scapt si Tuborg - cand doar asta aveau sau imi permiteam, Ursus - la fel, si alte cateva! Dar de obicei doar Beck's sau Timisoreana! Pana vara asta...
Vara asta am descoperit - STEJAR! De esenta tare! Zic ei, si chiar asa e :) 7% alcool, si pe deasupra si la un pret foarte accesibil (ca sa nu spun ca e ieftina) dar ce conteaza mai mult este calitatea, iar Stejar are si aceasta caracteristica!
Berea Stejar (inca) nu e asa populara, dar tot am convins-o pe vanzatoarea de la non-stop-ul din cartier sa puna Stejar la rece ca se va vinde :)
Asa ca daca vreti o bere rece, tare, ieftina, buna si de calitate romaneasca garantata va recomand un Stejar. O sa vreti voi mai multe dupa :)
Vama Veche - inceputuri!
Am auzit multe povesti despre Vama, multe lucruri bune, multe aventuri petrecute prin corturile de pe plaja, multe betii, multe fete, multi rockeri, multa muzica, multa distractie!!!
Am 24 de ani, stau in Constanta, imi place sa petrec dar nu fusesem niciodata in Vama pana Sambata! "For real?!" am fost intrebat! Da. Ca sa vezi.
Pentru mine Vama inseamna muzica rock, multi rockeri, multa bautura si concerte, ca sa vezi, tot rock! Se pare ca aveam o impresie gresita. Mea culpa!
Sambata in schimb am avut o mica revelatie. Vama m-a cucerit. M-a impresionat. M-a starnit. M-a distrat. M-a facut sa zambesc si mai ales m-a facut sa imi schimb parerea despre ea!
Cu siguranta voi reveni pentru ca Vama, oamenii, atmosfera si clubul (sau terasa, ce o fi) "Expirat" si-au pus amprenta asupra mea.
Asa ca, cine stie, poate urmatorul weekend acolo voi fi, petrecand cu prieteni si multa bere.
Mai vine cineva? :)
Am 24 de ani, stau in Constanta, imi place sa petrec dar nu fusesem niciodata in Vama pana Sambata! "For real?!" am fost intrebat! Da. Ca sa vezi.
Pentru mine Vama inseamna muzica rock, multi rockeri, multa bautura si concerte, ca sa vezi, tot rock! Se pare ca aveam o impresie gresita. Mea culpa!
Sambata in schimb am avut o mica revelatie. Vama m-a cucerit. M-a impresionat. M-a starnit. M-a distrat. M-a facut sa zambesc si mai ales m-a facut sa imi schimb parerea despre ea!
Cu siguranta voi reveni pentru ca Vama, oamenii, atmosfera si clubul (sau terasa, ce o fi) "Expirat" si-au pus amprenta asupra mea.
Asa ca, cine stie, poate urmatorul weekend acolo voi fi, petrecand cu prieteni si multa bere.
Mai vine cineva? :)
duminică, 5 august 2007
Redescoperind Delfinariul!
Ieri am ajuns la Delfinariu!
Participand cu cativa prieteni din AIESEC la un fel de tur al orasului pentru participantii internationali din cadrul proiectului "Summer Temptations"!
Ajuns in locuri pe unde nu mai fusesem de mic, de cand furam corcoduse si ne alergau paznicii din jurul microrezervatiei, m-am simtit strain in propriul oras. Am regasit delfinariul, asa cum este el. Mic, sarac, interesant dar modest in performanta si, spre surprinderea mea, foarte populat, cel putin sambata.
Am revazut un delfin si am constientizat de ce imi plac asa de mult aceste animale. Sunt foarte prietenosi, sunt calzi, sunt jucasi, sunt destepti! Pe acesta il chema Marc - sper sa nu ii gresesc numele.
Am vazut si 2 lei de mare. De fapt nu prea i-am vazut ca erau in perioada aceea a anului in care femela vrea iar masculul nu zice nu, si nu prea ascultau de dresori. Au stat mai mult in apa, desi eforturile dresoarei au fost consistente. Nici macar galetusa cu peste nu l-a convins sa iasa din bazin. Nici eu nu as fi iesit daca eram in locul lui. :) Ea (Lorry) era in calduri iar el (John) nu o scapa din ochi pentru ca Marc - delfinul Casanova :) - inota in acelasi bazin, despartiti doar de un grilaj. Un triunghi amoros intre animale, mai rar de vazut pe viu.
O sambata reusita, alaturi de prieteni, straini, delfini si lei de mare. Spre o duminica la fel, inainte!
Participand cu cativa prieteni din AIESEC la un fel de tur al orasului pentru participantii internationali din cadrul proiectului "Summer Temptations"!
Ajuns in locuri pe unde nu mai fusesem de mic, de cand furam corcoduse si ne alergau paznicii din jurul microrezervatiei, m-am simtit strain in propriul oras. Am regasit delfinariul, asa cum este el. Mic, sarac, interesant dar modest in performanta si, spre surprinderea mea, foarte populat, cel putin sambata.
Am revazut un delfin si am constientizat de ce imi plac asa de mult aceste animale. Sunt foarte prietenosi, sunt calzi, sunt jucasi, sunt destepti! Pe acesta il chema Marc - sper sa nu ii gresesc numele.
Am vazut si 2 lei de mare. De fapt nu prea i-am vazut ca erau in perioada aceea a anului in care femela vrea iar masculul nu zice nu, si nu prea ascultau de dresori. Au stat mai mult in apa, desi eforturile dresoarei au fost consistente. Nici macar galetusa cu peste nu l-a convins sa iasa din bazin. Nici eu nu as fi iesit daca eram in locul lui. :) Ea (Lorry) era in calduri iar el (John) nu o scapa din ochi pentru ca Marc - delfinul Casanova :) - inota in acelasi bazin, despartiti doar de un grilaj. Un triunghi amoros intre animale, mai rar de vazut pe viu.
O sambata reusita, alaturi de prieteni, straini, delfini si lei de mare. Spre o duminica la fel, inainte!
Infidela vs infidelul
Am vazut recent filmul Infidela, care pe langa ideea de adulter si laitmotivul "ce face omul din dragoste", a scos in fata si faptul ca oamenii se plictisesc repede (in film repede insemnand vreo 11 ani), facand chiar si ce le place mai mult.
Femeile si barbatii se lasa sedusi, in general, de ceea ce le lipseste in viata de cuplu. Fie ca e vorba de pasiune, dorinta, placere, legatura sufleteasca, fantezie, ceva "moare" in cel ce inseala. Iar cel (sau cea) care reuseste sa reinvie aceste lucruri, sau sa creasca altele noi, poate nebanuite, ofera momentul propice si cadrul ideal pentru inselat.
Un barbat inseala datorita sexului si se rezuma in majoritatea cazurilor doar la asta.
O femeie inseala pentru ca ceva nu mai functioneaza in viata de cuplu.
Citeam undeva mai de mult, urmatoarul lucru interesant:
Daca o tipa "buna" merge la 10 barbati pe strada si ii intreaba "Vrei sa faci sex cu mine?", 9 dintre ei ar refuza. Surprinzator, as zice. De ce? Pentru ca ei vor in interiorul lor sa guste putin din domnisoara apetisanta, dar sunt siguri ca sansele nu vin asa usor, si ca e ceva necurat la mijloc. Daca nu ar fi fost pe strada ci intr-un bar intunecat, singuri la masa, toti ar zice DA!
Daca un barbat bine (cum ar suna "bun"?) merge la 10 femei pe strada si le intreaba "Vrei sa faci sex cu mine?", toate 10, cel mai probabil, ii vor trage 2 perechi de palme. De ce? Pentru ca intrebarea suna grosolan, este prea directa si in viteza, si femeia ia o decizie importanta mult mai greu. Sta, analizeaza, si apoi daca realizeaza ca merita, face pasul urmator.
Barbatii au aventuri si rareori ies relatii de lunga durata cu amanta.
Femeile au legaturi sufletesti.
Barbatii o fac pentru sex.
Femeile gasesc in infidelitate un refugiu .
Barbatii o fac lejer si fara sa stea mult pe ganduri.
Femeile se gandesc la toate, intorcand situatia pe toate partile.
Barbatii inseala cu ochii, cu mainile, cu corpul, cu gura...dar nu cu mintea!
Femeile inseala cu totul. Se dedica total.
Barbatii regreta ca au fost prinsi, nu ca au inselat.
Femeile regreta ca au inselat si ca au fost prinse.
Cu toate acestea amandoi, si femeia si barbatul, sunt singurii vinovati pentru infidelitate. Am mai spus-o, e simplu: daca nu vrei sa inseli, spune NU!
Femeile si barbatii se lasa sedusi, in general, de ceea ce le lipseste in viata de cuplu. Fie ca e vorba de pasiune, dorinta, placere, legatura sufleteasca, fantezie, ceva "moare" in cel ce inseala. Iar cel (sau cea) care reuseste sa reinvie aceste lucruri, sau sa creasca altele noi, poate nebanuite, ofera momentul propice si cadrul ideal pentru inselat.
Un barbat inseala datorita sexului si se rezuma in majoritatea cazurilor doar la asta.
O femeie inseala pentru ca ceva nu mai functioneaza in viata de cuplu.
Citeam undeva mai de mult, urmatoarul lucru interesant:
Daca o tipa "buna" merge la 10 barbati pe strada si ii intreaba "Vrei sa faci sex cu mine?", 9 dintre ei ar refuza. Surprinzator, as zice. De ce? Pentru ca ei vor in interiorul lor sa guste putin din domnisoara apetisanta, dar sunt siguri ca sansele nu vin asa usor, si ca e ceva necurat la mijloc. Daca nu ar fi fost pe strada ci intr-un bar intunecat, singuri la masa, toti ar zice DA!
Daca un barbat bine (cum ar suna "bun"?) merge la 10 femei pe strada si le intreaba "Vrei sa faci sex cu mine?", toate 10, cel mai probabil, ii vor trage 2 perechi de palme. De ce? Pentru ca intrebarea suna grosolan, este prea directa si in viteza, si femeia ia o decizie importanta mult mai greu. Sta, analizeaza, si apoi daca realizeaza ca merita, face pasul urmator.
Barbatii au aventuri si rareori ies relatii de lunga durata cu amanta.
Femeile au legaturi sufletesti.
Barbatii o fac pentru sex.
Femeile gasesc in infidelitate un refugiu .
Barbatii o fac lejer si fara sa stea mult pe ganduri.
Femeile se gandesc la toate, intorcand situatia pe toate partile.
Barbatii inseala cu ochii, cu mainile, cu corpul, cu gura...dar nu cu mintea!
Femeile inseala cu totul. Se dedica total.
Barbatii regreta ca au fost prinsi, nu ca au inselat.
Femeile regreta ca au inselat si ca au fost prinse.
Cu toate acestea amandoi, si femeia si barbatul, sunt singurii vinovati pentru infidelitate. Am mai spus-o, e simplu: daca nu vrei sa inseli, spune NU!
vineri, 3 august 2007
Ce apreciez la femei #4
Vantul sufla usor, petrecerea era in toi, 2 tineri de 14 ani se priveau pe furis. Ea. O fata blonda, subtirica, draguta, frumos dezvoltata pentru varsta ei, mereu inconjurata de baieti, mereu zambitoare, cu simtul umorului si foarte la locul ei. El. Un tip brunet, timid, mai micut de statura, cu mustacioara specific varstei si cu ochii atintiti pe ea. Prima petrecere din tabara petrecuta la o cabana prin judetul Arges. Orele treceau si privirea lui urmarea doar silueta domnisoarei, oriunde, ca un copil pofticios care nu scapa din ochi farfuria cu tort. Minutele se evaporau iar orele pareau asa scurte si lipsite de consistenta. Parca niciodata tracul nu a fost mai mare, la el si nerabdarea la ea. Dar nimic. El astepta o ocazie speciala sa ii vorbeasca, ea asteapta sa ii vorbeasca orice. Au trecut zile, nopti si in final toata saptamana de tabara, iar cei doi tineri nu si-au vorbit DELOC! Au plecat acasa, au petrecut clasa a 8-a in tacere iar apoi nu s-au mai vazut niciodata.
De aceea cand TIMIDITATEA domina un barbat, ce apreciez la femei este INITIATIVA!
Baiatul eram eu, iar fata - habar nu am. I-am uitat numele si sunt convins ca nu o mai recunosc pe strada daca o vad, desi timp de 2 ani am placut-o in secret.
Initiativa, in mod normal, trebuie sa vina de la barbat. Total de acord. El e vanatorul, el trebuie sa faca primul pas. Si in 90% din cazuri asa se intampla. Initiativa este privita insa de femei in mod total diferit fata de cum o privesc barbatii.
Un barbat va fi intotdeauna impresionat de o femeia care vine la el si ii spune ce vrea.
O femeie va privi initiativa altei femei ca pe un gest de injosire, de neputinta in a atrage un barbat la ele. Ce prostie!
Femeile cu initiativa sunt acelea care au curajul sa spuna si ce vor, si cum le place si cum si-ar dori. Sunt acelea care nu doar impresioneaza barbatul dar il si sperie, il cucereste, il dezorienteaza, il maguleste, il intimideaza si mai ales il atinge in punctul G. masculin: mandria!
Nu apreciez initiativa doar pentru ca ne face noua, barbatilor, munca mai usoara :) si e placuta, dar si pentru ca de atatea mii de ani ne-am saturat sa ne tot duelam, sa cantam la balcoane, sa scriem poeme, sa dedicam reusite si cate si mai cate, doar pentru a intra in gratiile unei femei, care de multe ori nu este interesata de aceste "acte" romantice ale noastre.
Dragele mele, aveti putina initiativa in viata de cuplu sau in procesul de seductie, si va asigur ca nu veti regreta. Imginati-va aceste 2 ipostaze:
1) O tipa care isi exprima prin vorbe sau prin gesturi apetitul sexual, dorinta arzatoare si care face primul pas inspre o partida de sex pasionala si plina de adrenalina.
2) O tipa care sta intinsa, asteptand ca barbatul sa o dezbrace, bucata cu bucata, ca apoi sa urmeze o partida de sex anemic, care in loc sa te elibereze de energii, mai mult te infurie.
Eu am trecut prin ambele situatii....si clar aleg varianta castigatoare 1 :)
Domnilor, voi ce preferati?
Dragele mele, voi in ce situtatie sunteti?
De aceea cand TIMIDITATEA domina un barbat, ce apreciez la femei este INITIATIVA!
Baiatul eram eu, iar fata - habar nu am. I-am uitat numele si sunt convins ca nu o mai recunosc pe strada daca o vad, desi timp de 2 ani am placut-o in secret.
Initiativa, in mod normal, trebuie sa vina de la barbat. Total de acord. El e vanatorul, el trebuie sa faca primul pas. Si in 90% din cazuri asa se intampla. Initiativa este privita insa de femei in mod total diferit fata de cum o privesc barbatii.
Un barbat va fi intotdeauna impresionat de o femeia care vine la el si ii spune ce vrea.
O femeie va privi initiativa altei femei ca pe un gest de injosire, de neputinta in a atrage un barbat la ele. Ce prostie!
Femeile cu initiativa sunt acelea care au curajul sa spuna si ce vor, si cum le place si cum si-ar dori. Sunt acelea care nu doar impresioneaza barbatul dar il si sperie, il cucereste, il dezorienteaza, il maguleste, il intimideaza si mai ales il atinge in punctul G. masculin: mandria!
Nu apreciez initiativa doar pentru ca ne face noua, barbatilor, munca mai usoara :) si e placuta, dar si pentru ca de atatea mii de ani ne-am saturat sa ne tot duelam, sa cantam la balcoane, sa scriem poeme, sa dedicam reusite si cate si mai cate, doar pentru a intra in gratiile unei femei, care de multe ori nu este interesata de aceste "acte" romantice ale noastre.
Dragele mele, aveti putina initiativa in viata de cuplu sau in procesul de seductie, si va asigur ca nu veti regreta. Imginati-va aceste 2 ipostaze:
1) O tipa care isi exprima prin vorbe sau prin gesturi apetitul sexual, dorinta arzatoare si care face primul pas inspre o partida de sex pasionala si plina de adrenalina.
2) O tipa care sta intinsa, asteptand ca barbatul sa o dezbrace, bucata cu bucata, ca apoi sa urmeze o partida de sex anemic, care in loc sa te elibereze de energii, mai mult te infurie.
Eu am trecut prin ambele situatii....si clar aleg varianta castigatoare 1 :)
Domnilor, voi ce preferati?
Dragele mele, voi in ce situtatie sunteti?
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)